Dacă banii înseamnă timpul, atunci sunt falit. Cred că mulți dintre noi sunt. – Jeff Shinabarger
Care este cel mai frecvent răspuns la întrebarea “Cum vă simțiți?”
Ocupați. Obosiți. Sau chiar amândouă.
Când spunem că suntem ocupați, ne referim la utilizarea timpului care ne distrage de la lucrurile semnificative, ne afectează relațiile sociale și ne îndepărtează de la esența vieții.
În cele din urmă, noi alegem modul în care ne petrecem timpul. Minimalismul este o mentalitate care ne ajută să ne concentrăm asupra esențialului și asupra stării noastre de fericire rezistentă în timp. O mentalitate minimalistă ne redă atenția astfel încât să putem folosi timpul nostru aici și acum pentru a ne descoperi scopul în viață.
Publicitatea și rețele de socializare ne spun cum ar trebui să arate o familie fericită și de succes: o casă perfectă, copii ascultători și adorabili care excelează în numeroase activități extrașcolare, părinți care fac totul perfect în timp ce avansează în carieră fără probleme. Oare merită să urmărim acest vis? Puține persoane în vârstă și-ar dori să petreacă mai puțin timp cu cei pe care îi iubesc și mai mult timp urmărind dobândirea de statut, posesiuni și bani. Ba dimpotrivă.
Partea bună este că nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul vieții. Suntem liberi să oprim glorificarea statusului de ocupat și să le oferim copiilor noștri valori noi după care își pot ghida viețile. Putem să reducem timpul în care suntem ocupați, împreună cu toate cealalte excese. Putem accepta realitatea (întotdeauna câștigă, întotdeauna!), aceea că nu putem să facem totul. Suntem făcuți pentru cicluri regulate de odihnă și joacă. Suntem făcuți pentru conexiuni durabile și semnificative. Nu suntem făcuți pentru a fi mereu ocupați.
De ce sunt oamenii din ziua de astăzi obsedați să fie ocupați?
Undeva la sfârșitul secolului XX, a fi ocupat a devenit nu doar un mod de viață, ci și un simbol al statutului. Înainte de asta, oamenii cu statut social superior erau mândri de timpul lor liber. În cultura actuală, considerăm că oamenii ocupați sunt mai importanți decât cei cu mai mult timp liber. Odihna s-a devalorizat complet.
S-ar putea să citim și chiar să credem în povești precum „a fi ocupat face bine creierului tău”, astfel că lista noastra lungă de activități ni se pare un lucru bun, pentru că oamenii ocupați par a fi la curent cu realitatea din jur. Dar oare nu se confundă a fi activ sau a fi înțelept cu a fi ocupat?
De ce ne este frică, oare?
Ne este teamă să nu rămanem în urmă, așa că rareori încetinim.
Ne este frică să părem leneși, astfel încât nu vrem să fim văzuți că facem vreo activitate care seamănă cu odihna.
Ne este teamă că nu vom primi majorările de salarii și bonusurile, așadar continuăm să lucrăm chiar dacă ne simțim mizerabil.
Ne este frică de lipsa lucrurilor materiale, așa că spunem da când trebuie să spunem nu.
Ne este teamă că cei dragi nu vor fi fericiți, așa că le cumpărăm ceva scump, deși inutil.
Ne este teamă că oamenii vor crede că suntem proști, așa că ne ascundem în spatele fațadei că știm ce facem. Tot timpul.
Ce credem despre famiile noastre?
Dacă tragem mai tare, vom ajunge mai departe.
Dacă ne păstrăm copiii ocupați, nu vor avea probleme.
Dacă facem întotdeauna ceva, vom fi mai buni, mai inteligenți și mai fericiți.
Dacă îi mobilizăm pe copiii noștri să învețe să cânte la 3 instrumente muzicale și să se ducă la 8 ore de pregătire pe săptămână (matematică, fizică și economie, eventual), atunci vor intra la cea mai bună facultate.
Dacă le dăm copiilor noștri mai multe lucruri, vor fi mai fericiți și vor avea mai mult succes.
Credem că a fi ocupați este mai bine și că echivalează cu succesul în viață. Și ne pierdem echilibrul trăind în minciuna că mai mult înseamnă mai bine.
Prețul pe care îl plătim este mai mare decât ne imaginăm.
Ne costă relațiile cu oamenii pe care îi iubim, ne costă odihna, scopul și împlinire noastră personală. Suntem prea ocupați să ne cunoaștem vecinii, să mergem într-o vacanță, să dormim bine mai multe nopți la rând, să mâncăm împreună cu familia sau să ne jucăm cu copiii. Suntem atât de ocupați încât în momentul în care reușim să respirăm în sfârșit, ne dăm seama că a venit ora de culcare. Absorbiți de programele noastre pline, suntem atât de concentrați la lista noastră de sarcini, încât pierdem experiența de a trăi.
Stilul de viață obosit și ocupat vine cu prețul de a pierde ce contează cel mai mult. Devenind mai puțin ocupați, putem întări și aprofunda relațiile semnificative cu cei pe care îi iubim, putem dormi mai bine, putem folosi timpul pentru a lucra creativ și a experimenta libertatea de a trăi o viață mai simplă.
0 Ganduri