stresul la mâna a doua

Cea mai bună armă împotriva stresului este abilitatea de a alege un gând în locul altuia. – William James

Datorită instinctului de supraviețuire, creierul este foarte sensibil la orice poate fi perceput ca o amenințare în mediul înconjurător. Când ceilalți din jur se agită, creierul nostru ne trimite un semnal foarte clar că și noi ar trebui să ne îngrijorăm. Partea primitivă a creierului ne transmite să intrăm în defensivă și să reacționăm, chiar dacă noi nu suntem neapărat conștienți de acest mesaj sau nu avem mult timp să reflectăm la el. Așa ia naștere stresul la mâna a doua.

Când suntem stresați, indiferent dacă stresul este real sau imaginar, consumăm o cantitate mare de energie în timp ce reacționăm involuntar pentru a combate potențialele pericole. Aceasta înseamnă că putem deveni mai obosiți pe măsură ce ziua avansează, iar apoi ducem iritabilitatea acasă, unde are un impact negativ asupra relațiilor cu oamenii cei mai importanți din viețile noastre: membrii familiei.

Oamenii care cauzează stresul de mâna a doua nu sunt de obicei conștienți de impactul pe care îl au asupra altora. Majoritatea persoanelor nu-și dau seama cât de ușor absoarbe creierul celorlalți indicii nonverbale, modificări ale tonului vocal, ale inflexiunii, ale tensiunii fizice sau ale vocabularului folosit.

Dacă sunteți conștienți că ați putea provoca frică sau stres cuiva, cel mai bine este să respirați adânc de câteva ori înainte de a interacționa cu persoana respectivă. Când vine vorba de e-mailuri, salvați-le mai întâi în draft, recitiți-le după câteva momente și de-abia apoi trimiteți-le. Aceste mici pauze înainte de a vă angaja în comunicare vor economisi timp și energie, prețioase pe termen lung.

Cea mai bună modalitate de a restrânge efectele stresului secundar este să vă protejați pe voi înșivă, să vă stabiliți limite potrivite și obiceiuri sănătoase care să permită recuperarea personală.

Câteva sfaturi rapide pentru reducerea stresului secundar:

1. Programați munca în reprize de 50 de minute și obișnuiți-vă să faceți o pauză de 5-10 minute în care vă luați mintea de la tot. În aceste pauze, ridicați-vă de pe scaun și întindeți-vă puțin, faceți exerciții de respirație profundă sau mini-meditații. Nu uitați de umor. La început va fi ciudat, dar în doar câteva zile veți reuși să vă reprogramați “sistemul de operare”.
2. Chiar dacă trebuie să vă forțați, încercați să vedeți ce este pozitiv în jurul vostru scriind câteva lucruri pentru care sunteți recunoscători, astfel încât oamenii negativi să nu aibă puterea de a vă stresa.
3. Când un coleg vrea să vă vorbească „un minut”, dar știți că va dura mult mai mult, încercați să îi spuneți de la început cât timp aveți la dispoziție. Comunicând cu atitudinea corectă, oamenii nu se vor simți evitați, iar voi veți putea să ieșiți din conversație la limita anunțată.
4. Programați-vă timpul liber cât mai departe de birou, pentru a vă putea elibera de energia de la serviciu. Mergeți la o cafenea, într-un parc sau la o librărie care nu sunt lângă locul unde lucrați.
5. Evitați cât mai mult activitățile care vă distrag atenția. Limitați timpul petrecut pe Facebook sau pe e-mailuri în anumite momente ale zilei și stați departe de ecranul computerului ori de câte ori este posibil. Închideți ușa și puneți semnul de „Nu deranjați” măcar pentru 30 de minute pe săptămână.

Stresul poate fi o sursă pozitivă de motivare dacă avem antrenamentul să-l gestionăm în mod eficient. Însă el devine periculos atunci când nu mai avem resurse, timp și energie, iar creierul nostru ajunge prea sensibil la negativismul din jur.

Cu siguranță, cel mai bun mod de a lupta împotriva stresului secundar este construirea unor practici constante de a avea grijă de noi, care ne dau timp pentru recuperare și relaxare. Lucrurile simple, cum ar fi mersul pe jos, mâncatul sănătos și pauzele dese, ne pot reîncărca sistemul, astfel încât să putem face față mai bine stresului, un element natural în viața noastră.

Care este relația voastră cu stresul?